Palatului Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, ar putea avea peste 2 ani o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.
De mulți ani, parlamentarii români se plâng de frigul din Casa Poporului, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume și una dintre cele mai energofage.
Iarna trecută, parlamentarii s-au plâns de frig. În plus, costurile energetice ale clădirii, oricum imense, s-au majorat galopant odată cu scumpirile masive din ultimul an. "Pentru încălzirea acestei clădiri, costurile sunt ca ale unui oraș de 8.000-10.000 de locuitori", declara în 2013 președintele de atunci al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
Cel mai modern sistem centralizat de distribuție termică din țară, al Oradiei, va scoate, în fiecare lună de iarnă din acest sezon, peste 700 de lei din buzunarul locatarilor din apartamentele de 2 camere. Anunțul a fost făcut chiar de către primarul municipiului, Florin Birta, acesta justificând creșterea facturilor cu minim 40% prin imposibilitatea de a aloca mai mulți bani, din bugetul local, pentru a atenua mai eficient creșterea costurilor cu combustibilul utilizat în producția de energie termică. Noul cost al gigacaloriei, calculat de către municipalitatea bihoreană, este de 525 lei, din care un procent de doar 25% este subvenționat local.